{Cu 4 ani în urmă. O poveste furată din viață…}
Așteptau toți 5, în noapte, pe treptele Casei de Cultură, ușor înfrigurați dar cu zâmbete calde, întinse pe buze: ea, că a reușit să le facă o bucurie iar ei, bătrânei dragi, că au fost acolo.
O ducea uneori pe mama ei, care era o mare amatoare, la spectacole. De data asta, ca niciodată, însuflețiți de spiritul ce anunța venirea Crăciunului, li s-au alăturat o mătușă și încă un cuplu de prieteni mai în vârstă.
Concertul se terminase, era multă forfotă în jur, oamenii se împrăștiau în toate direcțiile, dar de la ei nu se îndura nimeni să „spargă gașca”… Cu luminițe care încă le sclipeau în ochi și glasuri ce răsunau a recunoștință, își retrăiau emoțiile în cuvintele melodiei pe care o cântase Fuego cu 10 minute mai devreme: Ce Seară Minunată!
Au trecut de-atunci vreo 4 ani… și-o pandemie. Moș Crăciun se apropie tiptil, Fuego vine din nou în oraș… dar mama ei nu mai e. Și fără ea, nimic nu mai e la fel.
Toți ceilalți „din gașcă” trăiesc, însă, și-ar vrea să-i înveselească puțin, pentru că abia acum a realizat că de fapt nu fusese doar Fuego…
Motivul fericirii lor stătea fix acolo, pe scări cu ei, în grup: sentimentul de apartenență. Asta îi făcea ușor euforici, pentru că, măcar acum, Nu Mai Erau Singuri,
erau Împreună.
Și-ar dori atât de mult să mai aducă un strop de senin pe cerul lor încărcat cu norii gri ai singurătății!
Oare n-ar putea exista și o altă variantă de a-i însenina?
Ba da, din fericire pentru ei, o poveste ca aceea din Seara Minunată se poate reedita oricând, cu ajutorul celor de la Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor,
un ONG din România care are misiunea nobilă de a dărui bătrâneți frumoase, cu demnitate, vârstnicilor care trăiesc în singurătate.
Iar dacă ai numărat și tu în viață…
✔ Momentele grele în care îți luai la revedere de la bunici, iar ei rămâneau singuri, umbre din ce în ce mai mici care îți făceau cu mâna din poartă…
✔ Lunile sau chiar anii în care nu ai reușit să ajungi la părinți, fiind departe, pe alte meleaguri
✔ Zilele în care te-a cuprins disperarea văzându-i triști, neputincioși, deprimați, neajutorați
Sau dacă îți poți imagina câtă singurătate plânge în spatele ușilor pe care le închid ei după plecarea ta…
…vei înțelege mai bine și vei susține cauza pentru care luptă oamenii cu suflet mare din Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor.
Cum fac ei asta?
Și de ce?
Pentru că au aflat că, după sărăcie și boală,
SINGURĂTATEA este a treia mare problemă a persoanelor de vârsta a treia.
Într-un studiu realizat în 2021 se arată că 1 din 4 vârstnici din mediul urban, adică peste 450 de mii de suflete, se confruntă cu un grad ridicat de singurătate.
„Singurătatea nu este despre decizii proaste de viață sau despre tragedii care ni se întâmplă. Este un sentiment care, la un moment dat în viață, se va așeza lângă noi și ne va afecta. Natural. Și stă în puterea fiecăruia dintre noi să intervenim și să le întindem o mână de ajutor celor de lângă noi.”
Cătălin Dinu, director executiv al Asociației.
Voi sunteți familia mea!
Conform aceluiași studiu, mai mult de o treime dintre vârstnici nu au cu cine să schimbe o vorbă sau pe cine să se bazeze la nevoie.
Nu e de mirare că cele mai emoționante mesaje primite de membrii Asociației sunt cele de tipul ”voi sunteți familia mea”.
Căci, după cum spune Profesorul Mircea Miclea, psiholog, președintele Asociației Române de Științe Cognitive…
„Singurătatea este costul colateral al nevoii noastre naturale de afiliere. Suntem condamnați de codul nostru genetic să stăm împreună. Fără interacțiuni cu un co-specific de sex opus, genele noastre nu se pot replica, iar creșterea unui pui de om e o sarcină extrem de dificilă dacă nu suntem ajutați de semenii noștri.
Ce efecte are singurătatea? Negative, zice știința actuală (a se vedea Cacioppo, 2008, pentru o sinteză).
Oamenii copleșiți de sentimentul singurătății au:
❎ o rată mai mare de suicid
❎ o incidență mai mare a tulburărilor cardio-vasculare și a depresiei
❎ capacitate diminuată de autocontrol și
❎ o probabilitate mai ridicată de a avea Alzheimer
❎ mai mult, producția de anticorpi (celule NK-natural killers) se reduce semnificativ.
Într-un cuvânt, nu e bine să fii singur; singurătatea e începutul multor nenorociri.”
Dar, oare, e mai bine să trăiești din așteptări… decât din amintiri?
Vârstnicii care au intrat sub aripile protectoare ale Asociației sunt siguri că DA, mai ales acum, în luna din an în care nimeni n-ar trebui să-și (re)trăiască amintirile în singurătate.
Sute de suflete singure, din 11 județe ale țării trăiesc, săptămânal sau lunar, emoțiile pozitive ale așteptării, anticipând cu încântare momentele în care voluntarii le vor trece negreșit pragul pentru a le oferi sprijin și, mai ales, prietenie.
O povară mai ușoară pentru vârstnicii singuri.
Este impresionant acest proiect îmi doresc și încerc să îl susțin! Cineva ”acolo sus” încearcă cu adevărat să fie aproape și acestei generații care orice se spune sau s-ar putea spune, este parte a generațiilor care au încercat să lase viitorului o țară frumoasă și bogată… (Maria Mocanu Ghinitoiu)
Vârstnicii României, cei care ne-au dat atât de multe, nu trebuie să sufere, așteptându-și singuri moartea. Visul nostru este să ajungem la toți cei care luptă cu singurătatea zi de zi și să le redăm bucuria de a trăi.
… afirmă Laszlo Bodor, președintele Asociației care și-a propus să transforme România într-un loc mai prietenos pentru vârsta a treia, în care Demnitatea să îmbrățișeze bătrânețile celor peste jumătate de milion de oameni ce trăiesc într-o cruntă și rea singurătate.
„Cred foarte tare în puterea lui ÎMPREUNĂ (care e și cuvântul nostru pentru donații prin SMS – ÎMPREUNĂ la 8845 – 2 euro/lună) și în DEMNITATE.”
(Cătălin Dinu)
Dacă și tu crezi asta, hai să ajutăm împreună!
deoarece dăruind vei dobândi, așa cum ne asigură Părintele Nicolae Steinhardt. Dăruind nu sărăcești, ci dimpotrivă: te îmbogățești. În sufletul tău știi deja asta…
Pentru că nu e puțin lucru să vezi luminițele acelea în ochii unui bunic, să te bucuri de zâmbetul lui, să-i auzi binecuvântările șoptite cu recunoștință…
În plus, fiecare act de generozitate te poate aduce mai aproape de dorința ta nemărturisită de a-ți trăi frumos și cu demnitate anii ce vor veni…
Bănuții tăi, investiți azi în cauza „Niciodată Singur”, se pot întoarce la tine într-o bună zi, sub forma unui voluntar drăguț care să te cheme la un concert.
Bunăvoința ta de azi se va reflecta ca într-o oglindă magică în viața ta de mâine.
Noi toți, la un moment dat în viață, am simțit sau vom simți gustul amar al singurătății. Pentru că noi toți trecem prin schimbările de statut social (pensionarea, șomajul, ascensiunea rapidă sau prăbușirea carierei personale), terminarea unei relații interpersonale importante (divorțul, plecarea copiilor, văduvia)…
adică întâmplări de viață care au un rol major în a ne induce singurătatea, precizează profesorul Miclea.
Noi toți am auzit uneori cât de asurzitor poate să ne răsune în urechi…
Tăcerea.
Una dintre cele mai grave boli pe lumea asta este să nu însemni nimic pentru nimeni, a zis Maica Tereza.
Prin urmare Fă Tot Ceea Ce Poți!
Contribuția ta, oricât de nesemnificativă ai crede tu că e, se adaugă milionului de fapte bune, ajută la vindecare și face povara mai ușoară.
Trimite SMS-ul cu text magic ÎMPREUNĂ la 8845 pentru doar 2 euro pe lună!
E. Atât. De. Simplu.
Sau, poți plăti direct AICI unde îți alegi oricare alte variante îți convin*
prin care poți să te asiguri că bănuții tăi vor duce povestea mai departe…
*ai posibilitatea să donezi direct, cu cardul sau în cont, o plată unică sau lunară, sau să direcționezi din impozitul pe venit/profit dacă deții o societate comercială
😊 Amintește-ți mereu că
Dăruind vei Dobândi…
și ăsta este modul cel mai simplu prin care poți să devii și tu parte din povestea
Niciodată Singur 💔